miercuri, 12 august 2020

  Astmul este o boala cronica a cailor aeriene din plamani ce afecteaza caile respiratorii - bronhiile. 
 Simptomele astmului se datoreaza inflamatiei acestora, care le face sa fie rosii, umflate, devenind astfel mai inguste si foarte sensibile la iritanti. 
 Inflamatia din caile aeriene determina simptomele de astm ca urmare a micsorarii sau limitarii fluxului de aer spre si din plamani. 
 Acest lucru se produce din cauza: 
  • ingrosarii cailor aeriene, ceea ce le face mai inguste;
  • constrictiei muschilor care inconjoara caile aeriene (se numeste bronhoconstrictie), ceea ce le face si mai inguste;
  • productiei unei cantitati mari de mucus, care poate bloca si caile aeriene; 
  • distrugerii de durata a peretelui cailor aeriene, fapt care impiedica deschiderea larga a acestora, asa cum se intampla in cazul cailor aeriene normale. 
 Caile aeriene care sunt inflamate de mult timp devin foarte sensibile. Asta inseamna ca vor reactiona mai repede si mai puternic la diferiti factori declansatori, cum ar fi alergenii, virusurile, praful, fumul si stresul. Inflamatia duce la atacuri recurente de respiratie suieratoare, la senzatia de lipsa de aer, de constrictie toracica si tuse.
 Tratamentul adecvat poate, de asemenea, reduce riscul atacurilor viitoare. 
 Daca ai un atac serios trebuie sa fii vazut de urgenta de medic.
 Desi nu poate fi vindecata, simptomele sale pot fi controlate.
 Modul in care boala se manifesta nu este constant de-a lungul timpului, fiecare persoana cu astm avand zile bune si zile rele. Statisticile arata ca in jur de o persoana din zece va face astm la un anumit moment din viata. 
Unele persoane pot avea o forma usoara de astm, in timp ce altele pot avea un tip grav, care interfereaza cu activitatile zilnice si poate duce la un atac de astm ce poate pune viata in pericol. 
Astmul este permanent, nu ocazional, chiar daca simptomele nu sunt prezente de fiecare data.
 Inflamatia cronica poate fi data de alergii, diferite substante sau schimbari de temperatura. 
In crizele de astm, mucusul aglomereaza caile respiratorii, ceea ce duce la dificultatea in respiratie atat la inspiratie cat si la expiratie, cu atat mai mult cu cat caile respiratorii sunt ingustate si inflamate.
 Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic crize: spasme ale bronhiilor, care le îngusteaza brusc si pacientul simte ca se sufoca, îi este mai greu sa expire decât sa inspire aer, se aud zgomote (suieraturi) la respiratie.
 Dincolo de factorii genetici, ca principala cauza, mai exista si alergiile, strans legate de aparitia astmului bronsic. 
 Fie ca vorbim de alergii alimentare, alergie la praf si polen sau par de animale, toate acestea reprezinta teren propice de instalare al afectiunii manifestate prin imposibilitatea de a respira corespunzator.
 Exista si medicamente care pot duce la aparitia astmului: aspirina si ibuprofenul pot induce episoade de astm, datorita componentei pe care o au. Unele medicamente utilizate pentru scaderea tensiunii intra in aceeasi categorie.
 Bronhiile se contracta in contact cu iritantii cei mai diversi, ca de exemplu: 
- aer rece si uscat; 
- efort fizic;
- fumul de tigara (inclusiv cel din expunerea pasiva);
- poluarea;
- stresul;
- infectii ale cailor respiratorii (guturai, gripa). 
 Astmul este o afectiune a carei cauza nu este inca cunoscuta la fel cum nu exista un tratament tintit pentru a vindeca si nici nu exista o metoda de prevenire. 
 Astmaticii sunt intotdeauna la discretia unei crize de astm subite si a unei inrautatiri bruste a functiei respiratorii. In aceste cazuri ei trebuie sa inhaleze medicamentele pe care le au. I
 ncercarea de a temporiza administrarea medicamentului si de a astepta sa treaca criza nu aduce nici un beneficiu. 
 Daca medicamentele nu produc efectul scontat, trebuie sa repete inhalarea si sa contacteze medicul. 
 Astmul este o boala usor tratabila, obiectivul fiind ca astmaticul sa duca o viata normala, cu pretul administrarii unui tratament. 

 Tipuri de astm bronsic

  1.   Alergic (extrinsec): Astmul alergic este cel mai frecvent si apare in principiu in copilarie. Acest tip intra in remisie la maturitate, dar poate sa reapara mai tarziu. 
  2.  Astmul intrinsec este mai putin intalnit si apare mai ales dupa o infectie a tractului respirator. 
  3.  Astmul ocupational: Este un tip de astm dobandit in urma expunerii la substante chimice sau prafuri industriale la locul de munca. Deci este o boala profesionala. 
  Simptome: 
  •  Tusea – cel mai adesea pe timpul noptii sau dimineata devreme devine mai severa, ceea ce impiedica un somn linistit. 
  •  Respiratie suieratoare 
  •  Presiune pe piept – acest simptom a fost descris ca si cum ar fi o greutate sau ar fi asezat ceva pe piept. 
  •  Dificultate respiratorie – poate fi o senzatie de lipsa de aer sau de incapacitate de a elimina aerul din plamani. 
  •  Probleme cu somnul cauzate de respiratia greoaie si sacadata. 

  Factorii care determina aparitia astmului 
 • alergii (alimentare sau asociate cailor respiratorii)
 • fumat (atat fumatul activ, cat si cel pasiv pot determina aparitia astmului, mai ales in cazul bebelusilor ale caror mame fumeaza in timpul sarcinii)
 • infectii respiratorii recurente si netratate corespunzator
 • substante nocive din mediul inconjurator (in special sensibilizanti din mediul ocupational). 
 Printre cauzele ce conduc la aparitia astmului se numara: 
- factorii genetici (copiii ai caror parinti au aceasta afectiune sunt cu 70% mai expusi riscului de a se imbolnavi de astm) obezitatea (aceasta conditie creste riscul de astm si scade controlul asupra bolii), 
- sexul – barbatii sunt mai expusi astmului in copilarie, in timp ce femeile prezinta un risc crescut de imbolnavire in perioada maturitatii 

 Teste pentru astm – Se efecuteaza un test care verifica daca plamanii functioneaza corespunzator sau nu. Testul se numeste spirometrie. Acest test verifica cat de mult aer poate fi inspirat si expirat, dar si cat de repede poate fi expirat. Daca se pune un diagnostic pozitiv, atunci acest test se poate efectua si dupa o perioada de tratament pentru a vedea cat de eficienta este medicamentatia (daca exista ameliorare sau nu).

 Metode de tratament al astmului 
 Tratamentul în medicina alopată 
Există două tipuri de medicație care se folosesc în astm și anume cea de control (controller) care se administrează pe termen lung, zilnic și cea de salvare (reliever) care determină ameliorarea imediată a simptomelor (ex. în criza de astm) și în cazul astmului indus de efort, însă nu acționează pe substratul bolii. 
Se folosesc: Steroizi si alte medicamente antiinflamatoare 
Bronhodilatatoare 
Inhalatoare 
Medicamente naturiste: ceai antiasmatic si capsule din plante. 

 Indiferent de natura tratamentului, acesta este urmat doar la recomandarea medicului, bazata pe efectuarea unui control amanuntit.