Tratamente naturiste

  Tratamentele fitoterapeutice se fac atat pentru crizele spontane, cat şi pentru vindecări de fond. 
  Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. 

   Aceste tratamente vor asigura creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi creează un echilibru în organism. 
  În astmul provocat de factori neurovegetativi sunt indicate plante cu proprietăţi sedative, antispastice, relaxante ale musculaturii bronhiilor şi expectorante. 
   Cele mai eficiente plante medicinale pentru prepararea ceaiului antiastmatic: 

• frunze si flori de paducel, 
• flori de coada soricelului,
• frunze de salvie,
• frunze de potbal,
• frunze de menta,
• isop,
• unguras si talpa gastei. 

  Pentru uz intern:

•   Usturoiul este unul dintre cele mai bune remedii naturale pentru astm, si nu numai. Fierbe 25 de grame de usturoi in 200 ml de apa si lasa-l la infuzat 10 minute. Bea cate o cana in fiecare zi, iar rezultatele nu vor intarzia sa apara. 
•  Semintele de in ajuta si ele la ameliorarea simptompelor astmului. Fierbe 125 g in 400 ml apa, adauga peste ele zeama de la trei lamai + 400 g miere si lasa-le la macerat 2-3 zile. Consuma cate o lingurita inainte de mese. 
•  Vinul de sunatoare, hamei si hrean ras (30 g amestec macerat in 1 litru vin alb timp de 10 zile) este de asemenea un tratament rapid pentru astm. Bea 3 linguri pe zi.
•  Siropul din frunze de nuc si bulbi de ceapa rosie are si el efecte rapide pentru calmarea crizelor de astm. 

 Pentru a putea obține toți nutrienții necesari, se recomandă consumul fructelor și al legumelor sub formă de suc. 

 Rețetele celor mai eficiente sucuri pentru combaterea crizelor de astm, bogate în vitamina C, beta-caroten și frunzoase bogate în clorofilă sunt: 

 • ¼ ananas + 1 castravete + 2 ardei (galbeni/roșii) + ½ legătură de creson + ½ lămâie 

 • 1 castravete + 2 sfecle medii + 3 tulpini de lemongrass + ½ lămâie 

 • 2 mere verzi + 6 tulpini țelină + o legătură de spanac + o legătură de pătrunjel + ¼ lămâie 

 • ¼ ananas + 1 bulb fenicul + 8-10 frunze de kale + 3-4 ridichi + ½ lămâie 

 • 2 cești cu căpșune + 1 ceașcă cu merișor + 1 rodie
 

Cura de sucuri de fructe şi zarzavaturi.
  Se va consuma câte 250 ml de suc la două ore şi jumătate.
  Intr-o zi se va consuma 1,5-2 litri de sucuri. 
 Se recomandă următoarele sucuri: 

•  Măceşe - 1 -2 pahare pe zi. Măceaşa nu are rival în ce priveşte conţinutul în vitamina C, element necesar pentru combaterea crizelor de astmă şi a infecţiilor pulmonare. Se folosesc măceşe bine coapte, puţin moi, culese toamna foarte târziu, sau chiar după ce dă frigul, iarna până aproape în lunile martie-aprilie. Se pun în blender, se adaugă apă cât să le depăşească puţin. Se mixează bine, apoi se strecoară prin tifon dublu, pentru a fi reţinuţi perişorii. Se adaugă miere după gust sau se bea simplu. 
•  Morcov - 1 pahar /zi. Se poate adăuga şi 1 linguriţă de pulbere de ghimber. Morcovul este foarte bogat în beta- caroten, ce este util în bolile respiratorii. 
•  Sfeclă roşie - 1 pahar /zi (se poate combina cu sucul de morcov). Sfecla roşie este considerată un aliment reconstituent (datorită bogăţiei de minerale) în afecţiunile pulmonare şi chiar în tuberculoză. 
•  Urzică - 1-2 pahare /zi. Acest suc are o acţiune puternic depurativă, reglează activitatea imunitară şi are efect antiinflamator. Combate formele alergice de boală şi conţine o bogăţie de minerale, remineralizând organismul.
•  Varză - 1-2 pahare /zi. Are proprietăţi pectorale, remineralizante, emoliente. Este indicată în tuberculoză, pleurezii, astmă, laringite şi alte boli ale căilor respiratorii. Varietatea roşie de varză are proprietăţi chiar mai puternice. Varza conţine mult sulf, ceea ce îi conferă o acţiune deosebită (dezinfectantă şi tonifiantă) în afecţiunile aparatului respirator. 
•  Napi - 1 pahar pe zi. Napii conţin foarte mult betacaroten. Au o acţiune emolientă şi remineralizantă. 
•  Orz verde - 1-2 pahare /zi (se poate folosi şi pudra de orz verde). Are efecte puternic antiinflamatoare şi este bogat în substanţe minerale. Combate formele alergice de boală şi întăreşte sistemul imunitar. 
•  Pătlagină - 1 pahar /zi. Are o acţiune emolientă asupra căilor respiratorii, favorizând expectoraţia. 
•  Pătrunjel (frunze) - 1 pahar / zi. Acţionează ca un dezinfectant excelent asupra cailor respiratorii medii si superioare şi este foarte bogat în vitamina C. Stimulează sistemul imunitar. 
•   Sucul de la 2 lămâi /zi. Se va bea obligatoriu cu paiul! Sucul de lămâie este un activator al globulelor albe, alcalinizant al organismului, bactericid, antiseptic, diuretic şi antiinflamator.   
• infuzii din flori (de musetel, soc, lumanarica, petale de trandafir sau de mac rosu, coada soricelului, galbenele, lavanda), frunze (de podbal, patlagina), muguri (de mesteacan, plop negru si alun), herba de cimbrisor, busuioc,rozmarin, isop, ventrilica, schinduf, unguras, talpa gastei, sovarv, ciubotica-cucului, trei-frati-patati, scai-vanat) si fructe (de anason si fenicul), din care se beau cate 2-3 cani pe zi pentru actiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare si calmante.
• decoct din radacini (de angelica, valeriana, iarba mare) din 3-4 linguri care se fierb in 250 ml apa si se beau cate 3-4 linguri pe zi.
• decoct din seminte de in (125 g fierte in 400 ml apa; se adauga zeama de la 3 lamai + 400 g miere, se lasa la macerat 2-3 zile si se consuma cate o lingurita inainte de mese.
• infuzie din muguri de brad, pin, plop negru sau mesteacăn cu acţiuni antiinflamatoare, antiseptice şi antibiotice şi de restabilire a elasticităţii ţesutului pulmonar, cu creşterea rezistenţei capilarelor prin acţiunea antihemoragică a flavonoidelor;
• infuzie din flori de lumânărică, busuioc, salcâm, sulfină şi petale roşii de trandafir, îndulcită cu miere, având proprietăţi emoliente, expectorante, antiastmatice şi spasmolitice în calmarea crizelor;
• infuzii din flori de podbal, pătlagină, soc sau mac roşu, gălbenele şi lavandă, cu acţiuni emoliente şi expectorante;
• infuzie din herba de isop, sunătoare şi trei-fraţi-pătaţi, cu efecte expectorante, bronhodilatatoare şi antialergice;
• decoct din fructe de fenicul, anason sau chimion (două linguri fierte în 250 ml lapte), în cure de 7 zile consecutive, cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice; 
• decoct din ceapă roşie sau usturoi (25 g fierte în 200 ml lapte timp de 15 minute), din care se bea câte o cană pe zi, într-o cură de 10 zile;
• tinctură în alcool 40º C cu amestec de podbal, pătlagină, valeriană, cimbrişor, dafin, din care se iau câte 50 de picături, de trei ori pe zi, între mese, timp de două luni pe trimestru;
• vin tonic din frunze de pătlagină şi dafin sau herba de sunătoare sau roiniţă (30 g macerate 10 zile într-un litru de vin alb); se păstrează în sticle bine închise şi se consumă câte două păhărele zilnic; 
• sirop din ceapă roşie (500 g bulbi se dau prin maşina de tocat şi se fierb în 750 ml apă până scade la jumătate); se strecoară prin tifon, se adaugă 200 g zahăr şi se fierbe din nou până la consistenţa siropoasă. Se adaugă două linguri miere de albine şi se iau zilnic câte trei-cinci linguri. 
• decoct din frunze (de podbal, pătlagină, salvie), flori (de coada-şoricelului, muşeţel şi lumânărică), herba (de isop, cimbrişor) şi fructe de fenicul (o lingură la 250 ml apă, se fierbe două-trei minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau două-trei ceaiuri pe zi într-o cură de durată).

   Observatii: 
 Se vor folosi articolele de care dispuneţi în sezonul respectiv. Nu este necesar să consumaţi toate sucurile de pe listă. 
 Gustul sucurilor care par mai greţoase (spre ex. sfecla roşie) poate fi corectat prin adăugarea câtorva picături de suc de lămaie. 
 In timpul curei exclusive cu sucuri, din prima zi a tratamentului, intern se vor folosi: ceaiurile, tincturile de plante, pulberile de plante, argila şi/sau cărbunele vegetal, iar extern se pot practica toate procedurile indicate. 
 In fiecare dimineaţă, cât timp va dura cura exclusivă de sucuri se va face o clismă cu 1,5 litri infiizie călduţă de muşeţel. 
 După încheierea curei ( 7 zile ) exclusive de sucuri, se va mai practică o clismă, la o săptămână. 

 

Tratamente externe: 

• inhalaţie, înainte de culcare, cu infuzie de muşeţel (două linguri flori la 250 ml apă), cu amestec cu salvie, flori de tei şi coada-şoricelului şi seminţe de mărar sau cu uleiuri eterice de brad, pin, molid, mentă, isop, salvie, (cinci picături turnate în 250 ml apă clocotită), cu efecte antiinflamatoare, antiseptice şi de degajare a bronhiilor; 
• comprese cu oţet şi apă fierbinte aplicate seara la culcare;
• cataplasme calde pe piept cu făină de muştar sau de in şi pe spate cu terci de ridichi negre rase, plămânărică, pătlagină, coada-calului, gălbenele, nalbă şi tătăneasă (aplicate seara înainte de culcare); 

    Apiterapie: 

• mielită din miere de albine, hrean ras şi zeamă de lămâie din care se ia câte o linguriţă de două-trei ori pe zi, urmată la 15 minute de un ceai din fructe de fenicul; 
• mielită din muguri de conifere, rădăcini de tătăneasă şi iarbă mare (proaspătă şi dată pe răzătoare), macerată, în cantităţi egale, cu miere de albine şi consumată, câte o linguriţă de trei ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese;
• mielită cu amestec de ghimbir, ceapă roşie şi tinctură de busuioc, consumată zilnic timp de trei-patru săptămani;
• sirop din 200 g miere de albine cu o ceapă tăiată felii, din care se consumă câte trei-patru linguri pe zi la adulţi şi trei linguriţe la copii, înainte de mese;
• tinctură de propolis amestecată cu miere şi lăptişor de matcă din care se iau câte două linguri pe zi, dimineaţa şi seara, având efecte în reducerea frecvenţei atacurilor de astm, datorită acţiunii anestezice, antialergice, antiinflamatoare şi imunostimulatoare. 

  Regimul alimentar consta dintr-un supliment de crudităţi, legume proaspete bogate în vitamine, acizi organici şi săruri minerale (morcov, ţelină, spanac, hrean ras, salată, pătrunjel, varză albă şi roşie, cimbru, ceapă fiartă în lapte, usturoi, hrean, ridichi albe, roşii şi negre). 
 Nu trebuie neglijată ridichea (îndeosebi neagră), bogată în vitamine (A, B, C, P) şi în săruri minerale (K, I, Mg, S), cu proprietăţi depurative, antitoxice, energizante şi stimulatoare ale activităţii vezicii biliare, a stomacului şi intestinelor. Zilnic se vor consuma 50-100 g ridichi proaspete, tăiate în felii sau rase, macerate timp de 24 ore în zahăr sau miere de albine; din siropul rezultat se iau câte 4-6 linguri pe zi până la vindecarea astmului bronşic, a bronşitei şi tusei.
   Se mai recomandă lapte acru, iaurt, brânză albă, peşte, cartofi, pâine integrală, grâu încolţit, tărâţe de grâu cu miere şi măr ras, fructe proaspete (mere, struguri, afine), cură cu boabe de ienupăr (cu proprietăţi balsamice) sau aloe. În perioadele de crize se indică a se lua, zilnic, câte trei linguri cu ulei de măsline sau de porumb. 
  Vinul roşu natural (un pahar de 125 ml zilnic) este eficient în tratarea astmului alergic la varstnici, întrucat provoaca formarea antihistaminei. 
  Se evită carnea de vită, porc şi oaie, ouăle, conservele de carne sau peşte, crustaceele, mâncărurile grase, căpşunile, ciocolata, aditivii alimentari (conservanţi, aromatizanţi, modificatori de gust). 
  Gimnastica respiratorie și balneoterapie în stațiunile Govora, Olănești, Călimanești, precum și în încăperile subterane ale salinelor Slănic-Prahova sau Târgu-Ocna.