a1

Tratamente fitoterapeutice

  Tratamentele fitoterapeutice se fac atat pentru crizele spontane, cat şi pentru vindecări de fond. 
  Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. 
   Aceste tratamente vor asigura creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi creează un echilibru în organism. 
  În astmul provocat de factori neurovegetativi sunt indicate plante cu proprietăţi sedative, antispastice, relaxante ale musculaturii bronhiilor şi expectorante. 
   Cele mai eficiente plante medicinale pentru prepararea ceaiului antiastmatic: 
  • frunze si flori de paducel, 
  • flori de coada soricelului,
  • frunze de salvie,
  • frunze de potbal,
  • frunze de menta,
  • isop,
  • unguras si talpa gastei. 
  Pentru uz intern:
  • infuzii din flori (de musetel, soc, lumanarica, petale de trandafir sau de mac rosu, coada soricelului, galbenele, lavanda), frunze (de podbal, patlagina), muguri (de mesteacan, plop negru si alun), herba de cimbrisor, busuioc,rozmarin, isop, ventrilica, schinduf, unguras, talpa gastei, sovarv, ciubotica-cucului, trei-frati-patati, scai-vanat) si fructe (de anason si fenicul), din care se beau cate 2-3 cani pe zi pentru actiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare si calmante.
  • decoct din radacini (de angelica, valeriana, iarba mare) din 3-4 linguri care se fierb in 250 ml apa si se beau cate 3-4 linguri pe zi.
  • decoct din seminte de in (125 g fierte in 400 ml apa; se adauga zeama de la 3 lamai + 400 g miere, se lasa la macerat 2-3 zile si se consuma cate o lingurita inainte de mese.
  • infuzie din muguri de brad, pin, plop negru sau mesteacăn cu acţiuni antiinflamatoare, antiseptice şi antibiotice şi de restabilire a elasticităţii ţesutului pulmonar, cu creşterea rezistenţei capilarelor prin acţiunea antihemoragică a flavonoidelor;
  • infuzie din flori de lumânărică, busuioc, salcâm, sulfină şi petale roşii de trandafir, îndulcită cu miere, având proprietăţi emoliente, expectorante, antiastmatice şi spasmolitice în calmarea crizelor;
  • infuzii din flori de podbal, pătlagină, soc sau mac roşu, gălbenele şi lavandă, cu acţiuni emoliente şi expectorante;
  • infuzie din herba de isop, sunătoare şi trei-fraţi-pătaţi, cu efecte expectorante, bronhodilatatoare şi antialergice;
  • decoct din fructe de fenicul, anason sau chimion (două linguri fierte în 250 ml lapte), în cure de 7 zile consecutive, cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice; 
  • decoct din ceapă roşie sau usturoi (25 g fierte în 200 ml lapte timp de 15 minute), din care se bea câte o cană pe zi, într-o cură de 10 zile;
  • tinctură în alcool 40º C cu amestec de podbal, pătlagină, valeriană, cimbrişor, dafin, din care se iau câte 50 de picături, de trei ori pe zi, între mese, timp de două luni pe trimestru;
  • vin tonic din frunze de pătlagină şi dafin sau herba de sunătoare sau roiniţă (30 g macerate 10 zile într-un litru de vin alb); se păstrează în sticle bine închise şi se consumă câte două păhărele zilnic; 
  • sirop din ceapă roşie (500 g bulbi se dau prin maşina de tocat şi se fierb în 750 ml apă până scade la jumătate); se strecoară prin tifon, se adaugă 200 g zahăr şi se fierbe din nou până la consistenţa siropoasă. Se adaugă două linguri miere de albine şi se iau zilnic câte trei-cinci linguri. 
  • decoct din frunze (de podbal, pătlagină, salvie), flori (de coada-şoricelului, muşeţel şi lumânărică), herba (de isop, cimbrişor) şi fructe de fenicul (o lingură la 250 ml apă, se fierbe două-trei minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau două-trei ceaiuri pe zi într-o cură de durată).
   Tratamente externe: 
  • inhalaţie, înainte de culcare, cu infuzie de muşeţel (două linguri flori la 250 ml apă), cu amestec cu salvie, flori de tei şi coada-şoricelului şi seminţe de mărar sau cu uleiuri eterice de brad, pin, molid, mentă, isop, salvie, (cinci picături turnate în 250 ml apă clocotită), cu efecte antiinflamatoare, antiseptice şi de degajare a bronhiilor; 
  • comprese cu oţet şi apă fierbinte aplicate seara la culcare;
  • cataplasme calde pe piept cu făină de muştar sau de in şi pe spate cu terci de ridichi negre rase, plămânărică, pătlagină, coada-calului, gălbenele, nalbă şi tătăneasă (aplicate seara înainte de culcare); 
    Apiterapie: 
  • mielită din miere de albine, hrean ras şi zeamă de lămâie din care se ia câte o linguriţă de două-trei ori pe zi, urmată la 15 minute de un ceai din fructe de fenicul; 
  • mielită din muguri de conifere, rădăcini de tătăneasă şi iarbă mare (proaspătă şi dată pe răzătoare), macerată, în cantităţi egale, cu miere de albine şi consumată, câte o linguriţă de trei ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese;
  • mielită cu amestec de ghimbir, ceapă roşie şi tinctură de busuioc, consumată zilnic timp de trei-patru săptămani;
  • sirop din 200 g miere de albine cu o ceapă tăiată felii, din care se consumă câte trei-patru linguri pe zi la adulţi şi trei linguriţe la copii, înainte de mese;
  • tinctură de propolis amestecată cu miere şi lăptişor de matcă din care se iau câte două linguri pe zi, dimineaţa şi seara, având efecte în reducerea frecvenţei atacurilor de astm, datorită acţiunii anestezice, antialergice, antiinflamatoare şi imunostimulatoare. 
  Regimul alimentar consta dintr-un supliment de crudităţi, legume proaspete bogate în vitamine, acizi organici şi săruri minerale (morcov, ţelină, spanac, hrean ras, salată, pătrunjel, varză albă şi roşie, cimbru, ceapă fiartă în lapte, usturoi, hrean, ridichi albe, roşii şi negre). 
 Nu trebuie neglijată ridichea (îndeosebi neagră), bogată în vitamine (A, B, C, P) şi în săruri minerale (K, I, Mg, S), cu proprietăţi depurative, antitoxice, energizante şi stimulatoare ale activităţii vezicii biliare, a stomacului şi intestinelor. Zilnic se vor consuma 50-100 g ridichi proaspete, tăiate în felii sau rase, macerate timp de 24 ore în zahăr sau miere de albine; din siropul rezultat se iau câte 4-6 linguri pe zi până la vindecarea astmului bronşic, a bronşitei şi tusei.
   Se mai recomandă lapte acru, iaurt, brânză albă, peşte, cartofi, pâine integrală, grâu încolţit, tărâţe de grâu cu miere şi măr ras, fructe proaspete (mere, struguri, afine), cură cu boabe de ienupăr (cu proprietăţi balsamice) sau aloe. În perioadele de crize se indică a se lua, zilnic, câte trei linguri cu ulei de măsline sau de porumb. 
  Vinul roşu natural (un pahar de 125 ml zilnic) este eficient în tratarea astmului alergic la varstnici, întrucat provoaca formarea antihistaminei. 
  Se evită carnea de vită, porc şi oaie, ouăle, conservele de carne sau peşte, crustaceele, mâncărurile grase, căpşunile, ciocolata, aditivii alimentari (conservanţi, aromatizanţi, modificatori de gust). 
  Gimnastica respiratorie și balneoterapie în stațiunile Govora, Olănești, Călimanești, precum și în încăperile subterane ale salinelor Slănic-Prahova sau Târgu-Ocna. 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu